| De ce nu apar teleferice noi in Romania
La sfarsitul sezonului de iarna 2002/03 am avut ocazia sa organizez un schimb de experienta
intre oamenii de afaceri implicati in industria de schi din Predeal si cateva statiuni din
Austria si Italia. Ideea acestui schimb de experienta a apartinut primarului din Predeal, care
doreste sa transforme localitatea sa intr-o statiune de talie europeana
Schimbul de experienta s-a realizat in toate domeniile legate de industria de schi, de la firmele producatoare de teleferice si instalatii de inzapezit artificial, pana la proprietari si operatori de statiuni de schi, hoteluri si restaurante
Dupa cateva saptamani, trei proprietari de statiuni de schi din Austria ne-au intors vizita si in urma analizarii situatiei din teren din statiunile Predeal si Azuga ne-au pus o intrebare pe care la randul meu v-o pun si dumneavoastra: “Hoteluri bune sunt in Romania, restaurante bune sunt in Romania (deci exista o infrastructura de primire), o multime de masini scumpe sunt pe soselele din Romania (deci exista si oameni cu bani). Atunci de ce nu investeste nimeni in teleferice si in partii de schi?” Iata cateva dintre variantele de raspuns ce mi-au trecut prin minte: " frica de a investi intr-o afacere in care perioada de amortizare a echipamentelor este in jur de 10 ani; " necunoasterea faptului ca exploatarea unui domeniu schiabil bine organizat poate deveni o afacere profitabila; " munca, implicarea personala si responsabilitatea deosebit de solicitante; " sistem bancar greoi, cu dobanzi ce depasesc cu mult nivelul dobanzilor practicate in tarile UE; " sistem birocratic incalcit
In masura in care aveti timp, poate puteti sa-mi trimiteti parerile dumneavoastra la aceasta intrebare pe adresa redactiei din Brasov, urmand ca intr-un numar viitor al revistei sa publicam un top al raspunsurilor si poate vom reusi astfel ca impreuna sa urnim lucrurile din loc
In prezent, in Romania se intampla un fenomen ciudat: in timp ce marile statiuni de schi din tara (care in ultimii ani si-au imbogatit si diversificat infrastructura de cazare si alimentatie publica) se complac in situatia de a transporta schiorii cu instalatii uzate fizic si moral, cu vechimi intre 20 si 30 de ani, exista mici investitori privati care prin efort propriu cumpara din Europa de Vest teleferice demontate si le reamplaseaza in Romania in locuri cvasi-cunoscute marelui public. Acestea constituie nuclee de dezvoltare pentru viitoare statiuni de schi (vezi Cavnic, Sant, Moeciu, Bran, Suior-Mogosa, Izvoarele, Madaras etc.). Deci totusi se poate si la noi, insa la un nivel foarte modest in comparatie cu cadrul natural deosebit de bogat al tarii noastre
In acelasi timp insa, vecinii nostri de la Sud de Dunare investesc in statiunea Bansko 30 milioane dolari in teleferice si instalatii de inzapezit artificial
Daca in tari ca Austria sau Italia inteleg de ce se pot realiza investitii deosebite in domeniul industriei de schi, nu inteleg de ce in Bulgaria un particular poate sa investeasca 30 milioane de dolari intr-o statiune de schi de nivel european si noi asteptam diverse fonduri / ajutoare sau bani de la guvern pentru reabilitarea domeniilor schiabile romanesti
Pasii marunti facuti de investitorii particulari (vezi Suior, Mogosa, Bran, Cavnic) sunt cu atat mai importanti in actualul context, dar fara o sustinere puternica si pe alte planuri, cum ar fi de exemplu Programul National Superski in Carpati, raman ca niste picaturi
intr-un ocean
Pentru orice fel de informatii sau sugestii in legatura cu revista ISR sau cu industria de teleferice sau de schi, ma puteti contacta direct la redactia din Brasov a ISR: Petre Popa –jr., str. Lunga 53 c / 7, 500035 Brasov, tel./fax 0268 – 417 594, mobil 0722 – 227 194,
e-mail: ppopajr@rdslink.ro.
Sus 
|
